Masuri de igiena aplicate in spital pentru servicii de calitate oferite pacientilor

Institutiile spitalicesti sunt locuri in care igiena ar trebui sa reprezinte o preocupare permanenta, deoarece prin masurile adoptate se poate obtine un spatiu curat, dezinfectat, care sa nu favorizeze transmiterea unor boli cu potential periculos. In cazul spitalelor prevederile sunt cu atat mai importante, cu cat pericolul de contaminare vine atat din interior, de la pacientii care ajung sa fie internati cu diverse probleme de sanatate, cat si din exterior, din partea diversilor vizitatori, care fara sa stie ar putea sa aduca virusuri si bacterii pe care i-ar transmite mai apoi. Managerii de spitale trebuie sa ia masuri cat mai temeinice in vederea realizarii unei curatenii si a unei dezinfectari cat mai corecte pentru a limita la maximum aceste riscuri.

In articolul de mai jos vei putea consulta care sunt principalele masuri de igiena aplicabile in spitalele din Romania, care sunt regulile generale de implementare a activitatilor de curatenie, atat in ceea ce priveste igienizarea saloanelor, cat si a blocurilor operatoare, si vei putea descoperi cum pot fi evitate infectarile cu patogeni cu transmisie aeriana prin diverse masuri de filtrare si purificare ale aerului.

Cuprins:

Masuri de igiena aplicate in spitale
1.1. Stabilirea zonelor cu potential de infectii cu agenti patogeni
1.2. Reguli generale pentru realizarea curateniei in spitale

Metode si tehnici pentru realizarea igienei in spitale
2.1. Igienizarea saloanelor in spitale
2.2. Igienizarea blocurilor operatoare

Masuri de purificare a aerului si de prevenire a infectarilor cu transmisie aeriana

1. Masuri de igiena aplicate in spitale

Infectiile nosocomiale reprezinta o problema complicata a spitalelor din Romania, unde din diverse motive pot aparea astfel de situatii nedorite. Pentru a se limita problema Ministerul Sanatatii a realizat in anul 2016 Ordinul 961, care este principalul act normativ ce reglementeaza modalitatea de curatenie si igienizare pentru spatiul din unitatile medicale. Normele acestui ordin sunt utilizate ca ghid de aplicare a tehnicilor de curatenie, dezinfectie si sterilizare ce trebuie sa fie folosite cu strictete de catre intreg personalul medical, atat de cel de intretinere, cat si de infirmieri, asistente si medici.

1.1. Stabilirea zonelor cu potential de infectii cu agenti patogeni

Pentru o mai buna aplicare a metodelor de igienizare a spatiilor din unitatile spitalicesti, ordinul Ministerului Sanatatii stabileste ca spatiul sa fie impartit in trei zone distincte. Fiecare zona trebuie sa fie tratata in mod corespunzator, in functie de pericolul de transmitere a unor infectii cu agenti patogeni:

Zona neutra este cea in care riscul de transmitere a bolilor este minim, fiind reprezentata de spatiile filtrelor de acces, anexele spitalelor, secretariatul si alte spatii administrative;
Zona curata este reprezentata de camerele de pregatire preoperatorie a bolnavilor, saloanele in care stau bolnavii, spatiul de lucru al asistentilor si camera de odihna pentru medici;
Zona aseptica este reprezentata de salile de operatie si de incintele in care se spala si se pregateste echipamentul steril, destinat utilizarii in operatii.

Impartirea in cele trei zone ajuta la implementarea activitatii de igienizare prin intarirea rigurozitatii cu care trebuie sa fie aplicate tehnicile.

1.2. Reguli generale pentru realizarea curateniei in spitale

Mentinerea igienei in spatiie spitalelor trebuie sa fie o preocupare primordiala pentru angajatii implicati in activitati de intretinere, dar si pentru bolnavii internati sau pentru vizitatori / apartinatori. In aceasta privinta exista doua masuri care pot fi aplicate, ambele avand roluri importante.

In primul rand, este vorba despre curatenia spatiilor interioare si exterioare prin utilizarea unor substante profesionale speciale, care au rolul de distrugere a diverselor microorganisme situate pe suprafete. In cazul in care este respectata modalitatea de realizare corecta a curateniei se poate ajunge la o distrugere a unui procent important al agentilor patogeni, situati intre 95 si 98 %.

In al doilea rand, este vorba despre dezinfectie care are o eficienta de 99,99 % in distrugerea agentilor patogeni si care se face prin utilizarea unor substante si tehnici speciale. Daca cele doua activitati sunt desfasurate in mod corect si la intervale regulate, se vor inregistra in acelasi timp reducerea mare a numarul de infectii intraspitalicesti si o crestere a nivelului de confort, pe care pacientii si apartinatorii il obtin. Nu in ultimul rand, este indicata si respectarea standardelor de acreditare, putandu-se ajunge in caz contrar la pericolul pierderii acestei acreditari si la inchiderea unor sectii sau a unui intreg spital.

2. Metode si tehnici pentru realizarea igienei in spitale

Documentele cu caracter legislativ promovate de Ministerul Sanatatii prezinta in detaliu ce masuri trebuie sa fie aplicate in vederea obtinerii unei igiene impecabile. Metodele si tehnicile recomandate si-au dovedit valoarea atat in spitalele din Romania, unde a existat o preocupare in acest sens, cat si in spitale cunoscute din Occident.

2.1. Igienizarea saloanelor in spitale

Saloanele unitatilor sanitare sunt spatii cu risc maxim de transmitere a unor agenti patogeni, pentru ca aici isi petrec cea mai mare parte a sederii bolnavii si tot aici sunt primiti vizitatorii ce ar putea aduce din exterior virusuri si bacterii periculoase. Pentru evitarea unei astfel de situatii saloanele spitalelor trebuie sa fie igienizate in mod corespunzator prin aplicarea unor reguli specifice. Cele mai importante reguli in acest sens sunt reprezentate de:

Pardoseala trebuie aspirata de doua ori pe zi, urmata de o curatare umeda, cu solutii dezinfectate in concentratia recomandata de producator. In cazul unei contaminari evidente se recomanda dublarea concentratiei pentru o dezinfectie completa;
Mobilierul se curata zilnic cu apa calda si detergent;
Spatiile sanitare (toaleta, chiuveta) sunt spalate zilnic cu detergent, iar in caz de contaminare se adauga si substanta dezinfectanta;
Lenjeria de pat se schimba si se spala dupa externarea fiecarui pacient, iar in cazul unei contaminari evidente se inlocuieste imediat;
Paturile se igienizeaza la externarea pacientului sau saptamanal daca acesta sta in salon pentru o perioada mai lunga de timp;
Personalul care se ocupa cu curatenia trebuie sa fie dotat cu echipament de protectie (sort, manusi de menaj, masca de protectie) si sa fie instruit pentru aplicarea corecta a regulilor de igienizare (mai intai se curata zonele mai putin murdare si apoi cele mai murdare, mai intai cele inalte si apoi cele joase, iar miscarile sa fie liniare si nu circulare pentru a se recontamina zonele deja dezinfectate).

Studiile au aratat ca cea mai buna metoda de limitare a infectiilor este igiena corecta a mainilor, pentru ca acestea intra in contact cu diferite suprafete si apoi sunt duse in zona fetei, acolo unde este cel mai mare risc de contaminare. Avand in vedere acest lucru, fiecare salon trebuie sa fie dotat cu un lavoar amplasat la intrare, unde atat pacientii, cat si personalul medical trebuie sa-si curete mainile cu apa si sapun, intr-un mod corespunzator. Personalul medical ar trebui sa utilizeze si manusi de unica folosinta, in special daca intra in contact cu pacienti cu boli infectioase sau daca se anticipeaza intrarea in contact cu sangele acestora.

Si in privinta apei trebuie sa fie luate masuri pentru a se preveni contaminarile prin intermediul ei. In aceasta privinta, esentiala este pastrarea apei calde si reci intre anumite limite de temperatura. In mod normal, apa rece trebuie sa fie situata la o temperatura mai mica de 20 de grade Celsius, iar apa calda la o temperatura mai mare de 51 de grade Celsius. Aceste masuri minimalizeaza sansele de proliferare a unor bacterii periculoase, precum legionella spp. In cazul in care nu este posibila atingerea acestor temperaturi, se va realiza o clorinare a apei sau se vor lua alte masuri asemanatoare.

Spalarea mainilor pacientilor se va face cu apa si sapun de cate ori este necesar, in special dupa o vizita la toaleta. Pentru a obtine rezultatele corecte se va respecta urmatoarea procedura:

Se uda mainile cu apa;
Se aplica produsul dezinfectant;
Se freaca toate suprafetele mainilor (degete, palme, dosul mainilor si unghii) timp de cel putin 20 de secunde;
Se clateste cu apa din abundenta;
Se sterg mainile cu prosoape de unica folosinta.

2.2. Igienizarea blocurilor operatoare

Blocurile operatoare sunt zonele in care trebuie sa se aplice cel mai strict igienizarea si dezinfectia, pentru ca aici pot avea cu usurinta transmiterea unor boli periculoase la pacientii ce vor fi operati sau chiar la personalul medical ce participa la diferite proceduri. In aceste spatii se aplica activitati de curatenie, de contaminare, de dezinfectie si sterilizare prin respectarea normelor legale in vigoare.

Printre regulile aplicabile se numara:

Curatenia va fi realizata la inceputul programului operator, dupa fiecare interventie chirurgicala si la sfarsitul programului;
Igienizarea va urmari curatarea temeinica a pavimentului, a suprafetelor diverse, dar si a aparaturii utilizate;
Pentru supravegherea operatiunilor de igienizare vor fi numite persoane ce trebuie sa coordoneze si sa verifice activitatea.

Foarte importanta este pregatirea mainilor inainte de efectuarea procedurilor chirurgicale. In acest caz trebuie sa fie aplicate metode prin care se obtine antisepsia, adica distrugerea in totalitate a agentilor patogeni ce se pot afla pe tegumentele mainilor. Pentru realizarea corecta a procedurii se aplica urmatoarele masuri:

Indepartarea ceasurilor, bratarilor si bijuteriilor in totalitate;
Indepartarea resturilor de sub unghii sub jet puternic de apa;
Utilizarea apei si a sapunului sau a dezinfectantului pe baza de alcool prin frecare, atat a mainilor, cat si a antebratelor, intre 2 si 6 minute;
Uscarea mainilor prin intermediul unor prosoape de unica folosinta, cele mai bune rezultate fiind obtinute prin folosirea hartiei;
Aplicarea manusilor sterile.

La fel de importanta este ingrijirea instrumentarului medical. In functie de utilizare, acesta este impartit in trei categorii. Primul este instrumentarul noncritic (ce este utilizat doar la nivelul pielii) ce trebuie igienizat dupa fiecare folosire cu ajutorul unor produse profesionale. Al doilea este instrumentarul semicritic, care intra in contact cu diverse mucoase ale membranelor si care trebuie sa fie dezinfectat cat mai temeinic cu produse chimice puternice si instrumentarul critic, utilizat in timpul operatiilor, ce trebuie sterilizat dupa fiecare interventie prin diferite modalitati disponibile.

3. Masuri de purificare a aerului si de prevenire a infectarilor cu transmisie aeriana

Importanta aerului curat in saloanele spitalicesti este una de baza in realizarea unei igiene corecte si pentru oferirea bolnavilor si a personalului, a unui mediu confortabil si sigur. Desi aceste scopuri pot fi obtinute partial prin utilizarea unor purificatoare de aer locale, cele mai bune rezultate sunt obtinute prin implementarea unor solutii de ventilatie complexe, formate din difuzoare si grile cu filtrare HEPA, tubulatura cu grad ridicat de etanseitate, centrale de tratare a aerului pentru camere curate si elemente de control.

Multi dintre agentii patogeni pot fi transmisi de la persoana la persoana prin intermediul aerosolilor invizibili (particule foarte fine de materiale suspendate) ce plutesc in aer si care pot ajunge sa infecteze pacientii, vizitatorii sau chiar personalul medical. Este posibil ca infectiile intraspitalicesti sa aiba loc in continuare, desi igiena suprafetelor este facuta intr-un mod corespunzator, in cazul in care nu se iau masuri si pentru purificarea aerului si implementarea unor tehnici si protocoale pentru obtinerea unor camere curate in spitale, potrivite pentru pacienti.

Spatiile cele mai supuse riscurilor din acest punct de vedere sunt salile de operatie si laboratoarele, unde posibilitatea transmiterii unor astfel de aerosoli este maxima. Pentru indepartarea acestor riscuri, cea mai buna solutie este instalarea unor sisteme de ventilatie speciale, dotate cu centrale de tratare a aerului, care sa filtreze cu ajutorul unor dispozitive anume chiar si cele mai mici particule, care ar putea sa transmita boli catre persoanele din interiorul spitalelor.

Pentru obtinerea unei igienizari adecvate a aerului se poate apela la firme specializate, care sa implementeze solutii personalizate pentru filtrare si construire de camere curate ce garanteaza o igienizare care corespunde normelor internationale, aplicabile in spitalele de top din Europa. Prin folosirea acestor solutii tehnice, fluxul de aer din aceste spatii va avea o calitate foarte buna, testele dovedind rezultatele excelente, care se pot obtine in acest fel.

In concluzie, respectarea cerintelor igienico-sanitare privind curatenia spitalului reprezinta nu doar o obligatie legala, ci si o metoda extrem de utila de a oferi pacientilor servicii medicale de cea mai buna calitate si de a se evita transmiterea accidentala a unor boli infectioase.

Surse foto:
unsplash.com