Mucegaiul în casă - flagelul interioarelor aerisite deficitar sau incorect

Apariția mucegaiului pe pereții din casă este o veste destul de proastă atât din punct de vedere vizual și estetic, dar, mai ales, din punctul de vedere al efectelor negative pe care le poate avea asupra sănătății oamenilor. Efectele pe termen lung din acest punct de vedere nu sunt deloc neglijabile, iar momentul apariției mucegaiului ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă serios care să fie tratat cu maximă atenție.

Tocmai de aceea, în acest articol vei putea citi câteva detalii esențiale prin care vei afla de ce se face mucegai în casă și cum poți scăpa de el la timp pentru a nu afecta sănătatea membrilor familiei.

Cuprins

Mucegaiul în casă - un inamic al sănătății de care trebuie să scapi urgent
De ce apare mucegaiul în case? Cauze și factori favorizanți
Modalități de a scăpa de problema mucegaiului și de mirosul de mucegai din casă pentru a beneficia de un mediu ambiental sănătos

1. Mucegaiul în casă - un inamic al sănătății de care trebuie să scapi urgent

În general, mucegaiul în casă apare după sau chiar în timpul sezonului rece sub forma unor puncte sau pete închise.

Mucegaiul este un organism din categoria ciupercilor care poate crește și se poate dezvolta pe aproape orice tip de suprafață dacă găsește condițiile prielnice. În general, mucegaiurile au nevoie de circa patru lucruri pentru a crește și a se dezvolta: umezeală, hrană, căldură și oxigen. Funcția biologică esențială a mucegaiului este de a elibera enzime care au rolul de a descompune materiile organice moarte (plante sau alte substanțe naturale biodegradabile).

Astfel, ”hrana” mucegaiului poate proveni din surse organice multiple: lemnul, hârtia, țesăturile fiind tot atâtea surse de hrană pentru mucegai. Umezeala poate avea ca origine scurgerile, condensul și umiditatea ridicată din interiorul caselor prost ventilate. Deoarece mucegaiul se dezvoltă în medii calde, acesta poate fi întâlnit mai ales în zone cu temperaturi mai ridicate așa cum este cazul, de exemplu, al băilor neventilate, subsolurilor, încăperilor fără ferestre etc.

Culoarea coloniilor de mucegai poate varia de la verde închis la negru, dar pot exista și diverse alte nuanțe (alb, gri, roz, portocaliu, galben sau maro) în funcție de nivelul de dezvoltare și de maturitate.

Dintre cele mai comune tipuri de mucegai se pot enumera: Aspergillus, care se regăsește în mod obișnuit în camerele de baie neventilate și în zona ramelor ferestrelor, Stachybotrys Chartarum sau mucegaiul negru, unul dintre cele mai toxice tipuri de mucegai, Penicillium, mai ales regăsit sub covoare, dar și în cazul resturilor de mâncare atunci când interioarele casei sunt pline de umezeală, Alternaria care se poate dezvolta pe țesături, mobilier și tapet în general, Chaetomium care se dezvoltă în cazul pereților acoperiți de tapet și care au suferit infiltrații cu apă din cauza unor inundații trecute.

Mucegaiul, deși este trecut adesea cu vederea, este un inamic important al sănătății și bunăstării locuirii. Efectele pe termen lung ale traiului în case în care a pătruns acest veritabil flagel al locuirii umane sunt numeroase și pot fi încadrate într-un grad de periculozitate ridicat. Prin sine însuși, organismul sau ciuperca de mucegai nu dăunează în mod direct, dar ciclul biologic de viață al mucegaiului implică eliberarea unor toxine care pot fi inhalate și care pot agrava starea de sănătate, în mod special la persoanele cu un sistem imunitar mai slăbit.

Printre problemele de sănătate pe care le poate declanșa mucegaiul se pot număra:

Infecțiile la nivelul plămânilor care pot conduce chiar și la boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC);
Afecțiuni respiratorii diverse de la tuse, nas înfundat, inflamatii ale sinusurilor, dispnee, astm - care pot deprecia rapid calitatea vieții;
Afecțiuni ale pielii sau oculare, manifestate prin reacții alergice de prurit ocular sau dermic precum și alte reacții alergice;
Afecțiuni neurologice și chiar psihice, de la simpla cefalee la probleme de sănătate mai grave, precum pierderi de memorie, fotofobie, dificultate la concentrare, anxietate, letargie.

Efectele pot fi mai grave atunci când persoanele expuse la mucegai pe termen lung sunt imunodepresive. În mod special, copiii și persoanele vârstnice tind să sufere mai acut din cauza traiului în medii interioare afectate de mucegai.

Dar, se pune mereu întrebarea de ce se face mucegai în casă? Care sunt cauzele apariției mucegaiului? La aceste întrebări vei afla răspunsul citind în continuare rândurile ce urmează.

2. De ce apare mucegaiul în case? Cauze și factori favorizanți

Pentru a înțelege de ce apare mucegaiul în casă trebuie să fie înțeleasă, în primul rând, relația între umiditate și temperatură din mediul ambient al locuinței. Trebuie subliniat faptul că aerul din casă, ca și aerul atmosferic, conține, pe lângă oxigen, azot, dioxid de carbon și alte gaze (în aceleași proporții cu aerul atmosferic) și o anumită cantitate de vapori de apă. De altfel, umiditatea specifică a aerului poate fi determinată prin măsurarea cantității de vapori de apă existenți într-o unitate de un kilogram de aer la o anumită temperatură și la o anumită presiune atmosferică.

Astfel, știind că presiunea aerului dintr-o casă este relativ constantă și nesemnificativă ca variație, relația principală de determinare a umidității este cea cu temperatura. Cu cât temperatura aerului este mai ridicată, cu atât mai mare va fi cantitatea de vapori de apă care poate fi conținută în aer. În mod reciproc, cu cât temperatura aerului este mai scăzută, acesta are o capacitate mai mică de a reține vaporii de apă.

Cantitatea de vapori de apă reținută de aerul ambiental din interiorul unei case depinde în mod direct de temperatură și de presiunea atmosferică. Odată cu variația temperaturii în sensul scăderii acesteia, vaporii de apă din aerul ambiental condensează, transformându-se în picături de apă.

Umezeala, condensul și infiltrațiile de apă sunt, alături de diferențele mari de temperatură, factorii favorizanți ai apariției și ai dezvoltării mucegaiului. Desigur, sporii mucegaiului pot ajunge în casă prin diverse căi, în special pe calea aerului, dar și prin intermediul sistemelor de ventilație neîntreținute în mod corect.

În general, nu există spații care să nu conțină fie și o cantitate infimă de spori de mucegai. Deoarece aceștia sunt invizibili fără mijloace optice din gama microscoapelor, sporii de mucegai pot fi practic oriunde în casă, chiar și pe haine sau în covoare. Însă, atât timp cât nu intră în contact cu factori favorizanți (umezeala în primul rând), sporii rămân la acest stadiu fără să se dezvolte. Odată ce condițiile de dezvoltare sunt propice, mucegaiul se va dezvolta și apariția lui poate fi semnalată prin mirosul specific de mucegai din casă.

Zonele predilecte de apariție și de dezvoltare a mucegaiului sunt, în general, zone cu umezeală constantă și zone unde există diferențe de temperatură semnificative. Astfel de zone pot fi:

pereții din jurul sau apropierea ferestrelor;
pereții și planșeul din baie;
pereții din zona mașinilor de spălat;
zona de montaj a aparatelor de aer condiționat;
tavanele și zonele inferioare ale acoperișurilor care nu sunt izolate corect și au infiltrații de la condens;
zona de trecere a țevilor sau conductelor de apă caldă peste sau pe lângă pereți reci care au contact cu exteriorul etc.

3. Modalități de a scăpa de problema mucegaiului și de mirosul de mucegai din casă pentru a beneficia de un mediu ambiental sănătos

Una dintre cele mai importante moduri de a scăpa de mucegai și, totodată, de a preveni apariția acestuia este aerisirea sau ventilația camerelor casei mai ales acolo unde nu există ferestre (de exemplu ventilația băilor, a beciurilor, bucătăriilor fără acces la exterior etc.).

Ventilația unei case se poate realiza pe cale naturală (prin deschiderea periodică a ușilor și a ferestrelor) și pe cale artificială, sau forțată, prin folosirea diferitelor produse pentru ventilația rezidențială care pot fi instalate în cadrul unui sistem unitar.

În esență, ventilația presupune mișcarea maselor de aer. În cazul ventilației naturale, mișcarea maselor de aer are loc grație diferențelor de presiune date de temperaturile diferite ale aerului. Astfel, de exemplu, dacă în afara casei este o temperatură de 10 grade Celsius, iar în casă există 18 grade Celsius, la deschiderea unei ferestre aerul cald va părăsi încăperea prin partea superioară a ferestrei deschise, iar aerul rece de afară va pătrunde în interiorul casei prin partea inferioară a ferestrei. Se realizează astfel un circuit care formează ventilația naturală.

Cu toate acestea, în multe cazuri, ventilația naturală nu este suficientă pentru o bună aerisire a tuturor încăperilor unui imobil, caz în care apelarea la sisteme profesionale de ventilație este recomandată în cel mai înalt grad.

În mod special în cazul clădirilor industriale și al celor comerciale, sistemele de ventilație performante sunt absolut necesare, în unele cazuri fiind dotate chiar și cu recuperatoare de căldură care eficientizează consumul de energie prin cedarea unei părți din energia termică a aerului evacuat către aerul proaspăt, mai rece, admis în interior. În anumite cazuri, în clădirile unde se lucrează în medii care nu trebuie poluate cu particule externe se pot folosi sisteme de filtrare și camere curate care asigură o calitate net superioară a aerului circulat.

În cazul sistemelor de ventilație rezidențială, mișcarea maselor de aer este realizată cu ajutorul unor forțe artificiale, mecanice, din gama ventilatoarelor care împing sau evacuează aerul prin tubulatura ventilației către și dinspre gurile acoperite cu grile și difuzoare de ventilație, mimând astfel un circuit al maselor de aer cât mai apropiat de cel natural.

Realizarea unei bune ventilații care să te scape de mucegaiul din casă depinde de mai mulți factori dintre care cei mai importanți sunt:

Volumul de aer care este circulat în încăperi în sensul că un volum cât mai mare de aer proaspăt este cu atât mai benefic pentru a ține sub control sau a elimina mucegaiul din casă;
Direcțiile de intrare și de ieșire a aerului circulat prin casă.

Ventilația corect realizată protejează și împotriva umidității prea ridicate, un factor favorizant decisiv al apariției mucegaiului. Umiditatea optimă a unui interior ar trebui să fie situată între 30%-50% și poate fi verificată periodic cu ajutorul unui higrometru.

Un alt mod de păstrare a nivelului optim de umiditate și evitarea depășirii limitelor maxime de la care apariția mucegaiului este favorizată este renunțarea la uscarea rufelor spălate în interior.

Desigur, există și unele metode de a lupta împotriva mucegaiului și a ține sub control răspândirea acestuia, însă acestea implică fie folosirea unor soluții chimice, de la clasicele soluții antimucegai pe bază de clor și până la aplicarea vopselurilor speciale care conțin agenți fungicizi de împiedicare a formării coloniilor de mucegai.

De asemenea, există și varianta preventivă de a folosi dezumidificatoare, mai ales în spațiile în care o ventilație corespunzătoare este dificil sau imposibil de realizat. Dezumidificatoarele pot reduce gradul de încărcare cu vapori de apă al aerului ambiental sub limita de 80% de la care se consideră că se poate forma condensul și pericolul apariției mucegaiului devine ridicat.

În concluzie, apariția mucegaiului în casă este un semn de alarmă important, care te avertizează că ventilația casei tale este deficitară. Toate eforturile trebuie depuse pentru a scăpa de mucegaiul din casă deoarece acest organism poate aduce daune însemnate sănătății. Deși există numeroase soluții care pot îndepărta mucegaiul prin procese chimice, cel mai indicat este să alegi metodele de prevenție și să lucrezi asupra neutralizării factorilor favorizanți ai apariției și dezvoltării acestui organism, metode între care ventilația corectă și constantă a interioarelor joacă un rol de seamă.

Sursa foto: Lindab.ro